Spania – comunitate fara unitate

Criza economica este ca o noapte de pomina, in care bei pe datorie si a doua zi te trezesti cu nota de plata pe frunte. Cam asa ar trebui sa ne explicam prostia generala care a cuprins intreaga planeta in perioada in care aveam impresia ca toti putem fi bogati doar daca luam imprumut de la banca.

Acum, dupa ce ne-am trezit la realitate vedem si adevarata fata a politicienilor, a angajatorilor si a bancherilor. Pentru acestia exista un singur vinovat pentru criza economica si acela este cetateanul, contribuabilul sau micul intreprinzator care, culmea, au trait peste limita posibilitatilor lor. De aceea, din perspectiva marilor puteri care ne conduc vietile, noi trebuie sa platim borcanele sparte, drept pedeapsa.

Somerul este vinovat pentru ca nu accepta prima oferta de munca in sclavie, muncitorul este vinovat pentru ca nu se multumeste cu faptul ca are o slujba, iar intreprinzatorul este cel care trebuie sa investeasca si sa creeze locuri de munca, in timp ce marile companii si bancile sunt salvate de la faliment pe bani publici.

Indignatii o spuneau foarte clar: Cum pot fi solutia crizei, tocmai cei care au provocat-o?

Pentru romanii din Spania , recesiunea economica are acum efectele cele mai dure cu putinta. Impreuna cu celelalte comunitati de emigranti, romanii sunt si ei pe dinafara, pentru ca trebuie sa-si reinventeze profesiile ca sa poata mentine „visul spaniol” al familiei stramutate in tara lui Cervantes.

Spaniolii au grija de-ai lor, englezii de-ai lor si cei din Canare tot de-ai lor. Autoritati locale sau chiar regionale pun acum in balanta cetatenia sau nationalitatea contribuabililor si nu se abtin sa faca afirmatii xenofobe. Deunazi, presedintele Insulelor Canare, Paulino Rivero, a criticat faptul ca agricultorii angajeaza romani la anumite campanii agricole subventionate de stat.

In Huelva, regiunea in care romanii din Spania si-au castigat painea si respectul ca buni muncitori, sindicatele au inceput sa faca scandal pentru ca sunt adusi romani la o munca de care pana acum spaniolii fugeau primii.

Romanii din Spania si din diaspora au nevoie de un interlocutor care sa mentina dialogul cu autoritatile de la Madrid, dar si cu cele de la Bucuresti. Pentru asta, trebuie sa participam si sa renuntam la comoditatea de a ne autocompatimi pentru conditia noastra. Fie ca ne place sau nu sa ne consideram romani , avem datoria sa ne revendicam drepturile de cetateni oriunde ne-am afla, pentru ca altfel criza va fi pentru noi un mod de viata.


Lasă un răspuns