Partidul Poporului fără popor

Cred că orice implicare onestă în politică trebuie respectată și apreciată, pentru simplul fapt că cineva se deranjează și este dispus să-și consume timp și resurse doar ca să apere interesele celorlalți cetățeni.

Și este vorba, în special, de interesele celor care nu avem nici curajul și nici dăruirea de a ne sacrifica pentru ceilalți, fapt care nu ne oprește să spunem că toți sunt niște hoți și niște corupți. Pentru că politica este într-adevăr un sacrificiu, mai ales atunci când se pleacă de jos, fără resurse și fără o perspectivă clară de câștig.

De aceea mi-ar fi plăcut ca PPDD-ul să înșele așteptările scepticilor ca mine și să demonstreze că într-adevăr poate fi partidul poporului, reprezentantul celor mulți și neprihăniți de sistemul ticăloșit.

Din păcate, tânărul partid nu are o structură solidă și clară nici pentru membri săi cei mai înfocați și nu reacționează ca o formațiune politică alcătuită de o mulțime de cetățeni preocupați.

După dezertarea parlamentarilor de la PPDD, printre care și deputatul diasporei, Aurelian Mihai, era de așteptat ca partidul să aibă o reacție, dură sau mai puțin dură. Încercând să aflu motivele care se află în spatele plecării lui Aurelian Mihai din grupul parlamentar al PPDD, am avut surpriza să văd că în spatele imaginii de partid unitar care a reușit o mobilizare fără precedent în rândul alegătorilor la ultimele alegeri parlamentare, nu se află decât niște nume scrise pe hârtie și câteva conturi pe Facebook, unde se derulează dezbaterea internă și cea publică a partidului.

Faptul că PPDD-ul nu este acum ceea ce părea a fi în urmă cu 6 luni, nu este o tragedie pe scena politică românească, dar poate adânci și mai mult lehamitea și deznădejdea alegătorilor, în privința unei alternative la triada partidelor care, de 23 de ani, duce România spre privatizarea totală.

Proiectul politic al lui Dan Diaconescu a eșuat pentru că nu are nimic în spatele promisiunilor. Este vorba de o farsă începută la televizor, după ce realizatorii unor pseudo -emisiuni de televiziune au descoperit că oamenii chiar se uită la ei.

Cel mai valoros element din proiectul PPDD este faptul că oamenii au dovedit prin devotamentul lor, adesea exagerat, că sunt dispuși să creadă într-o altă politică. Și-au arătat indignarea față de partidele tradiționale, însă toată această energie s-a risipit pentru promovarea unui personaj de la televizor.


Lasă un răspuns