Se spune ca prima victima a razboiului este Adevarul! Multa vreme am fost contrariat de aceasta afirmatie, pana cand am reusit sa inteleg ca orice conflict global este provocat de un incident minor. 

Acesta ajunge apoi sa acapareze si sa influenteze intreaga opinie publica pentru ca este caracterizat de mass media si de putere ca fiind capital pentru intreaga societate. Deseori, insa, un incident similar este trecut cu vederea pentru ca „nu serveste” nimanui. 

Sunt un cetatean preocupat de ceea ce se intampla in jurul meu. In calitate de jurnalist incerc sa informez obiectiv despre evenimentele la care sunt martor, dar nu pot sa trec cu vederea faptul ca toate stirile deformeaza perceptia noastra asupra realitatii. Acest lucru se intampla undeori din cauza ca o stire de televiziune de 90 de secunde nu poate sa cuprinda toate punctele de vedere existente, iar alteori „marea audienta” nu este sensibila la informatiile serioase, pentru ca este supraexcitata de „stirile spectacol” si de senzationalismul furtunilor dintr-un pahar cu apa.

Ca cetatean ma preocupa modul in care presa poate fi transformata si controlata de putere, de politicieni si interese comerciale. Ma preocupa felul in care mass media ajunge la un moment dat sa fie deturnata de la misiunea ei principala: informarea completa si impartiala a cetatenilor.

Ca jurnalist ma intereseaza conflictele interne din aceasta meserie, pe care o consider vocationala si pe care o simt intr-un proces continuu de degradare. Cred presa libera este fundamentala intr-o democratie, daca se doreste ca toti cetatenii sa fie respectati de Stat si sa poata fi considerati, astfel, egali in drepturi si obligatii. Ma sperie doar faptul ca presa poate sa devina o arma a Statului impotriva cetatenilor sai, cu ajutorul constient sau mai putin constient al propriilor jurnalisti.

In momentul de fata traiesc la Madrid, in Spania, unde am ajuns in 2002 si unde cred ca am reusit sa inteleg o parte din „sentimentul romanesc al fiintei” in strainatate.

Lasă un răspuns